Istoric AORR

Istoria Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă din România (A.O.R.R.)

Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) s-a înființat la 2 iulie 2004, potrivit Actului constitutiv, și a devenit membră cu drepturi depline în Confederația Interaliată a Ofițerilor de Rezervă (CIOR.), afiliată la NATO, la data de 29 iulie 2004, pe timpul desfășurării lucrărilor Congresului de Vară al CIOR de la Viena.

În funcție de aceste repere cronologice, procesul istoric de înființare și funcționare al AORR a parcurs șapte etape principale, armonios corelate temporal:

Activitățile cu cadrele militare române în rezervă și în retragere s-au organizat și desfășurat prin Statul Major General al Armatei României, Direcția Organizare, Personal și Mobilizare (J 1 – Joint 1), structură specializată în acest domeniu, începând cu semnarea de către țara noastră a Documentului-cadru privind Parteneriatul pentru Pace, la 26 ianuarie 1994, România fiind prima țară care a aderat la această inițiativă NATO și continuând demersurile sale pe această linie până la Summit-ul NATO de la Praga (21-22 noiembrie 2002), când țara noastră a fost invitată, în mod oficial, să adere la Alianța Nord-Atlantică.

Pe parcursul derulării activităților din inițiativa Parteneriatului pentru Pace (PpP) pe cele două programe, respectiv Programul de Lucru ale Parteneriatului pentru Pace (Partnership Work Programme) și Programul Individual de Parteneriat (Partnership Individual Programme), cadrele militare române în rezervă și retragere au participat, împreună cu cele active, la diferite acțiuni NATO, selectate potrivit nevoilor și cerințelor de pregătire și apărare națională. Prin această inițiativă s-a dezvoltat o nouă dimensiune a relației dintre NATO și țările partenere, inclusiv România, perfecționarea capacităților de menținere a păcii prin intermediul planificării comune și a exercițiilor pe această problematică, procedându-se la creșterea interoperabilității structurilor militare ale României cu cele ale NATO.

Dezvoltarea relațiilor de cooperare cu cadrele militare române în rezervă și retragere s-a realizat prin intemrdiul Comitetului de Parteneriat pentru Pace al CIOR/NATO (CIOR’s Partnership for Peace Committee), în cadrul Seminarului anual cu membrii parteneri, activitate destinată să contribuie la cunoașterea mecanismelor și procedurilor NATO, în mod deosebit prin realizarea unei mai bune înțelegeri a structurii și organizării forțelor de rezervă și a asociațiilor de profil din cadrul NATO.

Principalele domenii de cooperare cu forțele de rezervă din Armata României au vizat, în principal: aspecte operaționale, materiale și administrative ale standardizării; conceperea, planificarea și operațiile de menținere a păcii; controlul democratic al forțelor și structurilor de apărare; elaborarea planurilor și bugetelor de apărare; exercițiile militare și activitățile de antrenament conexe; instruirea lingvistică; gestionarea crizelor; război electronic; infrastructură militară; planuri civile de urgență; servicii de sănătate etc.

Ca exemplificare, prin adresa nr. 342 din 24.06.2003, semnată de președintele Uniunii Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere (UNCMRR), gl.lt. (r) Iulian Topliceanu, către președintele Confederației Interaliate a Ofițerilor de Rezervă (CIOR), lt.col. (r) Karsten Thuin, se arată că „Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) a luat parte, începând cu anul 1997, la mai multe activități organizate de CIOR, cât și la unele asociații naționale ale ofițerilor in rezervă din statele membre NATO. În prezent, statutul AORR în cadrul CIOR este de „invitat”. Când România va deveni membră NATO, se dorește ca poziția ei să fie de membru deplin (full member).”

După invitarea României de a deveni membră NATO la Summit-ul de la Praga, din 21-22 noiembrie 2002, alături de alte șase state (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia, Slovenia), activitățile cu forțele de rezervă din țara noastră s-au intensificat. Acest summit, prin tema sa – „Noi capacități, noi membri, noi relații” –, a constituit un moment cu o semnificație deosebită in istoria Alianței Nord-Atlantice, prin transformarea operațională a NATO atât cu forțele active, cât și cu cele de rezervă, analiza aspectelor adaptării Alianței la evoluțiile mediului global de securitate și redefinirea capacităților pe care Statele membre le pot oferi în îndeplinirea noilor misiuni.

După invitarea în NATO a celor șapte țări la Summit-ul de la Praga, inclusiv România, responsabilii CIOR au pus în aplicare strategia de cunoaștere a acestei organizații internaționale de către națiunile aspirante, pe o perioadă de aproape un an și jumătate (23 noiembrie 2002 – 29 martie 2004, primirea României ca țară membră NATO), timp în care s-a trecut la ratificarea tratatelor cu fiecare țară membră NATO și semnarea documentelor de aderare la Washington. În acest scop, s-au transmis informații și s-au desfășurat activități în dublu sens: din partea CIOR și din partea țărilor invitate.

Din partea CIOR s-au comunicat date de cunoaștere cum ar fi: obiect de activitate, structură, roluri. În ceea ce privește obiectul de activitate, CIOR (Confederation Interallié des Officiers de Reserve în franceză; Interallied Confederation of Reserve Officers în engleză, folosindu-se în limbajul comun acronimul francez), reprezintă interesele a aproximativ 1 milion de cadre militare în rezervă din 36 de națiuni participante, atât din cadrul NATO, cât și dinafara accesteia, fiind cea mai mare și extinsă organizație a cadrelor militare în rezervă din lume.3 Relațiile dintre CIOR și NATO sunt precizate în documentul Comitetului Militar NATO (NATO Military Committee – MC 248/1).

CIOR s-a înființat în anul 1948, inițial din asociațiile cadrelor militare în rezervă din Belgia, Franța și Olanda, fiind în prezent o organizație interaliată afiliată la NATO, non-politică și non-profit. Pe acest fond, CIOR se întrunește de două ori pe an – vara și iarna – lucrând prin comitetele sale care examinează problemele, realitățile și situațiile cu care se confruntă, oferind, în acest sens, expertiză și analize privind forțele de rezervă. Problemele de interes cele mai importante se referă la contribuția forțelor de rezervă la operațiile internaționale, reintegrarea rezerviștilor în cadrul comunităților unde acționează, urmare a deplasărilor în străinătate, a conflictelor armate, a impactului extinderii NATO asupra Forței de rezervă și sprijinul de angajare a rezerviștilor. În plus, față de aceste misiuni de cadre militare în rezervă, multe persoane delegate ale CIOR sunt intens implicate ca lideri de afaceri, funcționari publici și profesori universitari, toți aceștia având poziții unice care contribuie la o mai bună înțelegere a problemelor de securitate și apărare la nivelul publicului larg, precum și utilizarea experienței și expertizei civile în misiunile și provocările cu care se confruntă forțele de rezervă din NATO.

Mai mult ca oricând, atunci când au crescut amenințările la securitatea colectivă, există o mare cerere pentru motivarea, eficiența, calificările și flexibilitatea cadrelor militare în rezervă. De asemenea, există o cerință crescută de integrare cu Serviciul Militar Activ (regulat) pentru o mai mare interoperabilitate în cadrul aliaților NATO. Totodată, CIOR este ea însăși o forță de multiplicare prin contribuțiile aduse la NATO din această perpectivă. Adaptându-se mereu la schimbările din mediul de securitate, CIOR este o voce puternică pentru cadrele militare în rezervă și joacă un rol important în cadrul Alianței Nord-Atlantice și înafara acesteia.

În ceea ce privește structura sa, CIOR funcționează după un „Statut” care, în conținutul său, asigură Președinția rotativă pe timp de doi ani, stabilește regulile de organizare și funcționare ale Consiliului Executiv compus din vice-președinți din națiunile participante și ale Comitetelor speciale și prevede organizarea de evenimente anuale care promovează instruirea, educația și dezvoltarea profesională.
În compunerea CIOR există următoarele organisme de lucru: Comitetul cu Probleme de Apărare și Securitate (Defence Attitudes and Security Issues Committee – DEFSEC); Comitetul de Cooperare Civil/Militar (Civil/Military Cooperation Committee – CIMIC); Comitetul de Competiții Militare (Military Competitions Committee – MILCOMP), Comitetul Juridic (Legal Committee), Comitetul Parteneriatului pentru Pace (Partnership for Peace & Outreach Committee – PfP&O), Comitetul Academiei de Limbi Străine (Language Academy Committee); Comitetul Seminarului de Iarnă (Winter Seminar Committee), Comitetul de Lucru al Tinerilor Ofițeri de rezervă (Young Reserve Officers Workshop Committee – YROW).

CIOR îndeplinește două roluri principale: a) asigură consiliere despre problemele forțelor de rezervă pentru sprijinirea NATO; b) contribuie la dezvoltarea profesională a cadrelor militare în rezervă.

În ceea ce privește primul rol de sprijin al NATO, CIOR are ca sarcini, pe de o parte, să consilieze NATO despre problemele Forței de rezervă, astfel:

  • este vocea Forței de rezervă în NATO;
  • face recomandări despre cea mai bună utilizare a Forței de rezervă într-o varietate de situații operaționale;
  • asigură armonizarea rolurilor, misiunilor și drepturilor rezerviștilor din națiunile aliate;
  • contribuie în mod direct la îndeplinirea obiectivelor NATO prin promovarea și dezvoltarea cooperării și interoperabilității în cadrul Forțelor de rezervă în cadrul Alianței și a partenerilor săi.

iar pe de altă parte să asigure transformarea NATO, astfel:

  • coordonarea eforturilor în cadrul Statelor membre;
  • rezolvarea confruntărilor dintre diferite culturi militare, dificultăți lingvistice, aspecte geopolitice, îngrijorări despre securitatea națională, condiții economice;
  • utilizarea expertizei în menținerea unitară a națiunilor;
  • dezvoltarea de dialoguri interculturale;
  • dezvoltarea unui forum de idei și concepții de colaborare la problemele comune.

În ceea ce privește al doilea rol de dezvoltare profesională, CIOR este o organizație care asigură derularea de programe de calitate și de eficiență de care beneficiază cadrele militare în rezervă, națiunile membre și NATO. Odată cu creșterea preocupărilor depre problemele forțelor de rezervă și promovarea interoperabilității și cooperării în condițiile respectării tradițiilor naționale, CIOR instruiește cadrele militare în rezervă pentru a servi intereselor naționale și internaționale.

Oportunitățile cele mai importante pentru dezvoltarea profesională din cadrul CIOR sunt următoarele:

  • Competiție Militară – Military Competition – MILCOMP (cu peste 250 de atleți care participă în fiecare an din 1957, concentrându-se pe deprinderi militare, robustețe fizică și de leadership ale rezerviștilor în cadrul NATO și a partenerilor săi, relevanță în operațiile militare prin antrenamente și teste de deprinderi de luptător în teatrul de operații: pregătire fizică, lucru în echipă, navigație, prim ajutor în luptă);
  • Ateliere de lucru ale tinerilor ofițeri de rezervă – Young Reserve Officers Workshop YROW (anual aproximativ 60 tineri ofițeri de rezervă participă la acest atelier de lucru timp de o săptămână, cu concentrare pe probleme actuale de securitate și apărare referitoare la forța de rezervă din cadrul NATO și a partenerilor ei; YROW este o experiență pentru acești tineri ofițeri care sunt viitorul Alianței, asigurându-le oportunități de a stabili relații profesionale și de a oferi un puternic fundament în perfecționarea experienței lor în NATO);
  • Academia de Limbi Străine a CIOR – CIOR Language Academy – CLA (academie care învață limbile engleză și franceză ca a doua limbă, cu accent pe lexiconul militar NATO, studenții fiind în număr de 100 de ofițeri de rezervă din Statele membre și partenere pe an care învață să comunice între ei);
  • Seminarul de iarnă – Winter Seminar (ținut anual cu sprijinul direct de cooperare cu Fundația „Konrad Adenauer” cu aproximativ 70 de participanți pe timp de patru zile în care se discută probleme de securitate și apărare);
  • Seminarul Parteneriat pentru Pace – Partnership for Peace Seminar – PfP: (acest seminar se ține anual de către Comitetul pentru PfP al CIOR pentru țările partenere, fiind destinat să dezvolte cunoașterea NATO, structura și organizarea forțelor de rezervă și a asociațiilor din cadrul Alianței).

Din partea țărilor invitate, CIOR se folosește de participarea altor țări membre NATO la activitățile sale pentru a le determina să se înscrie în acest proces prin diferite acțiuni. De pildă, prin Faxul nr. FBA-231 din 31.07.2003, adjunctul atașatului apărării al României în Republica Ungaria, mr. LUCACI Iuliu, a transmis informații despre necesitatea implicării României în CIOR, după discuțiile avute cu gl.mr. (r) BORSZEKI Tivadar, vicepreședinte al Organizației Naționale a Rezerviștilor Unguri, care a participat la Congresul anual al CIOR de la Maastricht din perioada 20-26 iulie 2003, cu participarea reprezentanților din țările membre NATO, cele invitate să adere la NATO cu ocazia Summit-ului de la Praga și țări membre PfP. Deoarece România nu a avut reprezentare la acest congres, lideri din conducerea CIOR (lt. col.r Jaques DEVEZE, ofițer francez, vicepreședinte CIOR și președinte Comitet PfP și viceamiral (r) Stephen YUSEM, președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă Navali din SUA) au adresat rugămintea generalului ungur să transmită autorităților române informații despre CIOR, mai ales că acesta absolvise Colegiul Național de Apărare din România, în special către ministrul apărării naționale Ioan Mircea PAȘCU, profesor la Colegiul Național de Apărare și gl. Mihail POPESCU, șeful Statului Major General al Armatei României.4 Din conținutul acestui fax, s-au desprins următoarele informații:

  • La nivelul NATO și al Statelor membre se acordă importanță și se alocă fonduri pentru menținerea legăturii cu organizațiile de rezerviști implicate activ în activități pe linie militară, la nivel național și internațional. În acest sens, există funcții de militari activi care au competențe de stabilire a legăturilor cu organizațiile de rezerviști, compuse din cadre cu vârsta de pensionare, dar, în principal, din rândul celor de vârstă mobilizabilă, fiind în măsură să sprijine activitățile structurilor militare active; 
  • În condițiile aderării României la NATO, conducerea CIOR a făcut demersuri concrete în realizarea de legături cu organizația militarilor rezerviști din România. S-a încercat de mai multe ori realizarea unor contacte cu partea română, însă nu s-a primit nici un răspuns la mesajele expediate de conducerea CIOR; 
  • Pentru un prim contact între CIOR și organizația rezerviștilor din România, președintele în exercițiu CIOR, lt. Cdr (r) Giuseppe Filipo IMBOLZANO, a adresat părții române invitația de a participa cu o delegație compusă din 3 membri la lucrările Atelierului PfP al CIOR, Garmisch-Partenkirchen, Germania, 13-16 noiembrie 2003.
 De asemenea, în adresa nr. 426 din 19.08.2003, semnată de șeful ANMCRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu către șeful Statului Major General al Armatei României, general Mihail POPESCU, se arată că „UNCMRR a primit invitația de participare la Atelierul de lucru cu tema: „Rezerviștii și asociațiile lor în perspectiva lărgirii NATO”, de la Garmisch-Partenkirchen, Germania, organizat de Asociația rezerviștilor din Germania, din 13-16 noiembrie 2003, semnată de președintele CIOR, lt. Cdr (r) Giuseppe Filipo IMBOLZANO. Delegația română să fie compusă din 3 ofițeri, dintre care unul de la M.Ap.N., de preferință ofițer activ responsabil cu probleme de rezervă și mobilizare și 2 din AORR. Se va face demersul Subcomitetului PfP pentru primirea AORR ca membru cu drepturi depline CIOR, în mai 2004, după primirea României în NATO.”
 

În Raportul adresat șefului Statului Major General al Armatei României, gl. Mihail Popescu, după participarea la acest atelier de lucru, delegația română a prezentat date despre UNCMRR și înscrierea AORR ca membru CIOR.

Temele dezbătute la acest atelier de lucru s-au referit, în principal, la următoarele aspecte: rolul cadrelor militare în rezervă și legătura lor cu societatea publică civilă; importanța rezervei de cadre militare; instruirea rezervei de cadre militare în contextul reducerii de cheltuieli și efective militare; relația NATO-CIOR (măsuri de adaptare CIOR la schimbările strategice NATO prin realizarea NATO Response Force și continuarea procesului de extindere; legislația pentru rezerviști în cadrul NATO prevăzută în MC441, MC248, MC392; coordonare eficientă între ministerele apărării și asociațiile în rezervă; stabilirea de către NATO a direcțiilor strategice în pregătirea rezerviștilor); măsuri de modernizare a CIOR (dezvoltare în raport cu noile misiuni NATO; înființarea de noi comitete specializate de lucru; rolul Congresului de la Viena din anul 2004 care a analizat cereri de aderare a rezerviștilor din noile țări membre NATO, unde România să admită AORR ca parte componentă a UNCMRR; Cehia și Polonia au fost primite în CIOR în anul 1999, iar Ungaria în anul 2000; obligațiile financiare al asociațiilor față de CIOR (nivelul cotizației anuale în raport de calitatea de membru cu drepturi depline, membru, membru asociat, surse de finanțare din bugetul apărării, cotizații membri, sponsorizări, donații); principiile care stau la baza constituirii și funcționării asociațiilor ofițerilor de rezervă (să fie deschise tuturor categoriilor de forțe armate; non-politice; independente de ierarhia militară; reguli democratice; recunoscute oficial de ministerul apărării, acțiuni în activități internaționale). 

La 29 martie 2004, România a aderat la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al S.U.A., stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului României la sediul Cartierului General al NATO de la Bruxelles.

Constituirea AORR a reprezentat un act de necesitate istorică, după aderarea României la NATO, săvârșindu-se în perioada 30 martie 2004 – 2 iulie 2004, atât la solicitarea presantă a liderilor CIOR, cât și la voința liderilor civili și militari români, pe componente de politică de apărare, militară și juridică.

Din punct de vedere al politicii de apărare, Ministerul Apărării Naționale a fost de acord cu îndeplinirea deciziilor stabilite de aderare la NATO și a recunoscut oficial AORR ca singura organizație care reprezintă relațiile cu ministerul apărării și Statul Major General al Armatei României. 

Din punct de vedere militar, s-a luat decizia, la nivelul Statului Major General, ca inițial AORR să fie o componentă a Uniunii Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere (UNCMRR), ca singura posibilitate de reprezentare la CIOR, conform cerințelor acestei organizații.

În acest sens, s-a întocmit Planul de măsuri pentru înființarea AORR ca o componentă a UNCMRR, care a prevăzut următoarele aspecte: constituirea și confirmarea Comitetului de inițiativă; redactarea și aprobarea proiectului de Statut; depunerea proiectului de Statut la tribunal; stabilirea datei de convocare a Conferinței AORR; redactarea și expedierea Circularei de convocare a Conferinței la județe; stabilirea nominală a invitaților; pregătirea documentelor conferinței (ordine de zi, referat privind înființarea AORR, proiect de hotărâre, cuvântul candidatului la președinția AORR); demers pentru obținerea sălii Conferinței AORR (Sala Alba Iulia, Cercul Militar Național); pregătirea sălii de conferință; nominalizarea Comisiei pentru proiectul de hotărâre și a Secretariatului; mediatizarea activității în presa militară; raport-informare a ministrului apărării naționale despre înființarea AORR; demers la M.Ap.N. pentru recunoașterea oficială a AORR ca unică reprezentantă a ofițerilor în rezervă din România; înaintarea documentelor de primire în CIOR. 

Din punct de vedere juridic, Direcția Legislație și Asistență Juridică din M.Ap.N. a comunicat că la scrisoarea președintelui AORR, mr. (r) Ionel Mârzac, nr. 2 din 02.07.2004, redactată și în limba engleză, se arată că „Ministerul Apărării Naționale este de acord ca AORR să devină membră a CIOR.”

În urma acestei aprobări și a ședinței de constituire din data de 2 iulie 2004, s-a întocmit Actul constitutiv al AORR, de către participanții la acea ședință istorică: Palcău Vasile, Pășcuț Ion Niculae, Mîrzac Ionel, Cioc Florențiu, toți cu domiciliul în București, „exercitându-și dreptul la liberă asociere, au hotărât crearea AORR în condițiile stabilite în prezentul Act constitutiv”, conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și recunoscut legal prin Încheierea de autentificare nr. 502 din 2 iulie 2004, în temeiul art. 8, lit. b) din Legea nr. 36/1995.

În conținutul Actului constitutiv se precizează că „AORR este o organizație neguvernamentală, cu caracter nelucrativ, autonomă și apolitică, înființată în temeiul OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare și este organizată și funcționează în baza Actului Constitutiv și a Statutului Asociației.” 

Scopul AORR este de a „contribui, prin activitățile pe care le intreprinde, la pregătirea ofițerilor în rezervă pentru a participa, în caz de nevoie, la apărarea țării, sprijinind activ efortul pe care îl face în acest sens Statul Major General.” 

În Ședința din Camera de Consiliu de la Judecătoria Sectorului 2 București, din data de 20.07.2004, s-a acordat personalitate juridică pentru AORR: „Pe rol soluționarea cererii de acordare personalitate juridică formulată de AORR. La apelul nominal a răspuns petenta prin reprezentant legal. Procedura este legal îndeplinită. Reprezentantul legal al petentei solicită instanței admiterea cererii, acordarea personalității juridice a AORR, cât și înregistrarea acesteia în Registul Special al Asociațiilor și Fundațiilor, aflat la grefa Judecătoriei sector 2 București. În susținerea cererii, reprezentantul legal al petentei a depus la dosarul cauzei: cererea de înscriere în vederea dobândirii personalității juridice, dovada disponibilității denumirii, dovada patrimoniu, copie cărți identitate, caziere fiscale, avizul nr. 5/05.07.2004 emis de Ministerul Apărării Naționale, Statutul autentificat sub nr. 503/02.07.2004, Actul constitutiv autentificat sub nr. 502/02.07.2004. Analizând actele și lucrările dosarului, constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 6 și 7 din OG 26/2000, modificată prin OG 37/2003, art. 10 alin. 1 din OG 26/2000 modificată prin OG 37/2003, motiv pentru care admite cererea formulată de petenta AORR cu sediul în București, str. Litoralului nr. 74, sector 2.”

Pe acest fond de aprobare a documentelor de constituire a AORR, s-a înscris și vizita oficială în România a președintelui CIOR, lt. cdor (r) Giuseppe Filippo IMBALZANO și a președintelui Comitetului PfP al CIOR, lt. col. (r) Jacques DEVEZE, la invitația șefului SMG al Armatei României, în perioada 03-06 iunie 2004, din delegația română făcând parte șeful UNCMRR, gl. lt. (r) Iulian TOPLICEANU și secretarul general UNCMRR, gl. lt. (r) Coman AGAPIE.

În Raportul UNCMRR nr. 320 din 14.06.2004 către șeful SMG, gl. Mihail POPESCU, în urma vizitei delegației CIOR se arată că „delegația CIOR a făcut o informare detaliată a acestei organizații: componență, organizare, funcționare, activități, prevederi statutare. CIOR este constituită din 4 categorii de membri: drepturi depline (toate țările membre NATO); asociați (țările din Parteneriatul pentru Pace); observatori (Croația); invitați (Africa de Sud, Australia).” 

Referindu-se la România, președintele CIOR a repetat, în nenumărate rânduri, că țara noastră „își are locul în prima categorie, fiind membră NATO, loc încă neocupat.” Totodată, „președintele CIOR a făcut recomandarea pentru a ocupa locul în CIOR, pe timpul desfășurării Congresului CIOR de la Viena din perioada 25-31 iulie 2004,” prilej prin care domnia sa „va oferi sprijinul său” pentru ca la lucrările Congresului de la Viena „să confirme primirea României ca membru cu drepturi depline în CIOR, după acest congres urmând să predea funcția reprezentantului german.” 

Delegația CIOR a fost informată despre stadiul înființării AORR și obținerea avizelor necesare în cel mai scurt timp pentru ca AORR să fie creată și să obțină personalitate juridică. De asemenea, delegația CIOR a primit o copie a Statutului AORR, pe care l-a apreciat. 

Vizita a avut caracter lucrativ, fiind utilă, și având în vedere urgența pentru ca România să devină membră CIOR, alături de celelalte țări membre NATO, avându-se în vedere următoarele aspecte: urgentarea comunicării de către M.Ap.N. a avizului pentru constituirea AORR, necesar la Judecătorie pentru înregistrarea și obținerea personalității juridice, conform Ordonanței nr. 26/2000; aviz juridic pentru Statutul AORR; redactarea de către SMG a unei comunicări către CIOR din care să rezulte că SMG este de acord cu prevederile Statutului AORR, că scopurile și obiectivele acesteia corespund cu interesele SMG în ceea ce privește rezerviștii și că AORR este singura asociație din România care poate reprezenta România la CIOR.11 

O importanță deosebită pentru primirea AORR în CIOR a avut-o și Scrisoarea președintelui Subcomitetului PfP, lt.col. (r) Jacques Deveze, adresată președintelui UNCMRR, din 7 iunie 2004, în urma vizitei președintelui CIOR în România.12 Mulțumind pentru invitația de a vizita România și de primirea caldă a președintelui CIOR, președintele Subcomitetului PfP a menționat despre calitatea României de a fi membră CIOR. Potrivit opiniei sale, această vizită a permis: cunoașterea CIOR și a procedurilor de aderare la Confederație; stadiul de înființare și funcționare a AORR cu proiectul de Statut; sprijinul acordat de șeful SMG pentru participare în activități CIOR; importanța Rezervei armatei în procesul restructurării Forțelor Armate din România. 

În scopul îndeplinirii obiectivelor comune ca AORR să devină membră CIOR s-a impus urgentarea întocmirii Dosarului de primire care să ajungă la CIOR până la sfârșitul lunii iunie 2004, pentru a fi supus deciziei Consiliului Executiv la Congresul de Vară al CIOR de la Viena, care să cuprindă: Scrisoarea de sprijin a AORR din partea Ministerului Apărării Naționale, în care să se arate că este o organizație independentă, non-profit, neguvernamentală și democratică, deschisă ofițerilor de rezervă din cele trei categorii de forțe armate și este autorizată să reprezinte rezerviștii din România pe scena internațională și în cadrul CIOR; Scrisoarea șefului SMG de sprijin a AORR; Document oficial al Președinției CIOR pentru sprijinul AORR; Scrisoarea de sprijin din partea președintelui UNCMRR, care să explice că AORR a fost creată cu sprijinul UNCMRR în scopul de a fi de acord cu celelalte asociații de ofițeri de rezervă din țările membre NATO și îndeplinirea criteriilor CIOR. 

Prin adresa nr. 360 din 01.07.2003, semnată de șeful ANMCRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu se face comunicare către organizațiile sale județene. Astfel, se arată faptul că urmare a invitării României de a deveni membră NATO, „în cadrul UNCMRR va exista o componentă a ofițerilor de rezervă aflați în evidența activă a Centrelor Militare, cu Statut propriu, în concordanță cu cel al UNCMRR. În acest scop se solicită, înaintarea până la 15.09.2003 a situației nominale cu toți ofițerii din evidența fiecărei organizații județene, care sunt incluși în evidența activă a Centrelor Militare și sunt membri ai UNCMRR, în vârstă de pînă la 55 de ani. Se vor avea în atenție următoarele date personale: grad, nume și prenume; data nașterii; anul trecerii în rezervă; arma; localitatea de reședință. Trebuie acordată o atenție specială în această problemă care prezintă o importanță deosebită pentru UNCMRR și Armata României, având în vedere că primirea României în NATO ca membru impune alinierea la structurile NATO în integralitatea lor.”

Procedurile de primire cu drepturi depline a AORR la CIOR s-au desfășurat în luna iulie 2004, culminând cu lucrările Congresului de Vară al CIOR de la Viena (25-31 iulie 2004). Premergător acestui congres, președintele UNCMRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu a adresat o scrisoare explicativă despre acest eveniment domnului Ioan Mircea Pașcu, ministrul apărării naționale, la data de 18.07.2004, ca răspuns la invitația oficială a președintelui CIOR, lt. cdor ITA-N (r) Giuseppe Filippo IMBALZANO, în regim de urgență, cu nr. 87542/04 din 9 iulie, 2004, în care se arată că „CIOR invită AORR din cadrul UNCMRR să participe, în perioada 25-31 iulie 2004, la Viena, la activitățile planificate cu prilejul desfășurării Congresului anual al CIOR, forumul cel mai înalt al acestei organizații. Cu acest prilej, se preconizează și primirea AORR în CIOR, ca urmare a aderării României la NATO.” 

Deși s-au făcut propuneri consistente privind participarea la aceste manifestări cu prezența mai multor instituții și organisme din Armata României, au fost aprobate numai acelea care s-au încadrat în limitele financiare stabilite.13 Astfel, la adresa șefului UNCMRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu, cu nr. 320 din 14.06.2004, șeful Statului Major General al Armatei României, gl. Mihail Popescu, a comunicat următoarele:

  • s-a solicitat Secretatului de stat și șef al Departamentului pentru Relația cu Parlamentul, Armonizare Legislativă și Relații Publice, domnul Sorin Encuțescu, să dispună măsuri pentru urgentarea activităților de avizare a Statutului AORR și să ceară aprobarea ministrului apărării naționale pentru abilitarea Direcției Legislație și Asistență Juridică în vederea trimiterii unei comunicări la CIOR din care să rezulte că Ministerul Apărării Naționale este de acord cu prevederile Statutului AORR, că scopurile și obiectivele acesteia corespund cu interesele Ministerului Apărării Naționale în ceea ce privește rezerviștii și că AORR este singura asociație din România care poate reprezenta țara noastră la CIOR; 
  • la Congresul CIOR de la Viena (25-31 iulie) să participe numai trei persoane (2 rezerviști și un ofițer activ din Direcția Organizare, Personal și Mobilizare, ca însoțitor), astfel: gl.mr (r) Coman Agapie; col. Ing. Peticaru Eugen, Statul Major General, cu probleme de rezerviști; colonel (r) Pășcuț Neculai, vicepreședinte AORR; 
  • ministrul apărării naționale a aprobat alocarea sumei de 1500 euro pentru plata cotizației anuale a AORR pe anul 2005, în calitate de membru CIOR; 
  • Statul Major General constituie structura Ministerului Apărării Naționale care colaborează cu AORR, după primirea acesteia la CIOR.

În spirit de ospitalitate austriacă, a fost trimisă și invitația Asociației Ofițerilor în Rezervă din Austria pentru participare la Congresul de la Viena, prin colonel Adolf Eber, președinte și colonel Volker Zummermann, Directorul Congresului, cu sprijinul generos al Ministerului Apărării al Austriei la acest congres. În invitație se arată că ofițerii austrieci au primit cu satisfacție oportunitatea de organizare a acestui congres, iar Asociația Ofițerilor din Austria este strâns legată de Forțele Armate active ale Austriei și ca organizație independentă unește ofițeri de rezervă din toate categoriile de forțe. 

Prin Scrisoarea în limba engleză (Referință 1130/04, Viena, 29 iulie 2004), președintele CIOR, lt. cdor ITA-N (r) Giuseppe Filippo Imbalzano a comunicat oficial domnului maior (r) Mîrzac Ionel, președintele AORR, „că urmare a aplicării de membru plin a AORR, Consiliul CIOR de la Viena, (azi, 29 iulie 2004) a hotărât în unanimitate admiterea AORR ca membru plin a Confederației. Se apreciază că AORR va aduce o mare contribuție la CIOR. Felicitări personale și de la toate țările membre CIOR.” 

Raportul de informare către șeful SMG, gl. Mihail Popescu, privind participarea delegației române la Congresul de la Viena, cu nr. 430 din 11.08.2004, a fost semnat de către șeful UNCMRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu, secretarul general UNCMRR, gl. lt. (r) Coman Agapie, șeful Departamentului Ofițeri în Rezervă, gl. bg. (r) Paul Șarpe și maior ing. (r) Mîrzac Ionel, președintele AORR.14 

În raport se arată că „scopul principal al delegației militare române la Congres a fost de a prezenta documentele de afiliere a AORR la CIOR și de a obține primirea ei cu drepturi depline în CIOR, precum și de a participa la lucrările Comitetului Forțelor Naționale de Rezervă.” 

În prima zi a lucrărilor, „AORR – afiliată la UNCMRR – a fost primită cu drepturi depline ca membru CIOR, împreună cu asociații similare din Bulgaria și Slovenia. În alocuțiunea rostită în plen, șeful delegației militare române, gl. lt (r) Coman Agapie a exprimat dorința AORR de a participa la activitățile pe linia CIOR, de a-și aduce contribuția la perfeționarea activității acesteia și la intensificarea schimbului de experiență pe linia forțelor de rezervă.”

Principalele activități din cadrul Congresului de la Viena au vizat următoarele: modalități de perfecționare a activității CIOR; nivele de colaborare bilaterală dintre asociațiile cadrelor militare în rezervă din țările membre; necesitatea întăririi colaborării dintre CIOR și Comitetul Forțelor Naționale de Rezervă; creșterea numărului de competiții sportive, cursuri de limbi străine și seminarii cu tematică politico-militară. 

Prin adresa B2/2733 din 04.10.2004, șeful SMG, gl. Mihail Popescu a răspuns la raportul nr. 430 din 11.08.2004, înaintat de către șeful ANCMRR gl. lt. (r) Iulian Topliceanu, În acest sens, SMG împreună cu DMRU a analizat acest raport, făcând următoarele precizări:

  • Primirea AORR ca membru cu drepturi depline al CIOR se datorează în mod deosebit sprijinului acordat de către UNCMRR. Având în vedere experiența și activitatea anterioară desfășurată de membrii UNCMRR pentru promovarea intereselor naționale de integrare a României în structurile politice, economice, militare și de securitate europene și euroatlantice în rândul cadrelor militare în rezervă și retragere, se consideră că ajutorul ce se va acorda în continuare AORR este benefic, nu numai în relațiile acesteia cu CIOR, dar și pentru întărirea și dezvoltarea ei în atingerea scopurilor propuse; 
  • Afilierea AORR la CIOR constituie un eveniment al cărui importanță poate fi mediatizată prin Direcția Relații Publice în scopul atragerii de noi membri în asociație; 
  • Participarea delegațiilor de ofițeri în rezervă la activitățile organizate de CIOR, precum și dezoltarea colaborării cu unele asociații cu experiență din alte țări sunt condiționate de resursele financiare ale ministerului și UNCMRR; 
  • Organizarea unor cursuri de limbă engleză și franceză de către CIOR în România este posibilă la Universitatea Națională de Apărare; 
  • Afilierea Asociației Medicilor și Farmaciștilor Militari în Rezervă la CIOMR este opțională, fiind condiționată de cerințele impuse de această organizație; 
  • Statul Major General, prin Direcția Organizare, Personal și Mobilizare, este disponibil de a participa la întrunirile membrilor AORR și UNCMRR pentru a-i informa pe aceștia despre preocupările privind forțele de rezervă din perspectiva profesionalizării Armatei României și trecerii la serviciul militar pe bază de voluntariat.

Scrisori de mulțumire în limba engleză către președintele CIOR, lt. cdor ITA-N (r) Giuseppe Filippo Imbalzano, în care se exprimă satisfacția pentru primirea AORR în CIOR, au fost adresate, atât din partea președintelui UNCMRRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu (cu nr. 442 din 16.08.2004), cât și din partea secretarului general UNCMRR, gl. lt. (r) Coman Agapie (cu nr. 564 din 14.10.2004): „Colegii mei din delegația română, participanți la Congresul CIOR de la Viena (iulie 2004), și subsemnatul suntem onorați să acceptăm Medalia Comemorativă de Aur a Președinției, conferită ca un gest de apreciere pentru activitatea membrilor delegației. Primirea AORR în CIOR a reprezentat pentru noi un obiectiv important al anului 2004. Congresul de la Viena constituie un moment de referință în istoria AORR, în care numele dumneavoastră și al domnului col. (r) Jacques Deveze ocupă un loc de onoare. În semn de recunoștință pentru colaborarea sinceră și prețiosul sprijin acordat, vă rog să acceptați Diploma de Excelență a UNCMRR.”

Prin adresa nr. 562 din 13.10.2004, președintele UNCMRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu îl informează pe președintele AORR, maior (r) Ionel Mîrzac, despre acceptarea invitației făcute de primire a calității de membru de onoare în AORR a membrilor conducerii ANCMRR: gl. lt. (r) Iulian Topliceanu, gl. maior (r) Coman Agapie, gl. bg. (r) Paul Șarpe, gl. fl. Aer. (r) Vasile Olaru. În adresă se afirmă că „edificarea AORR a constituit un obiectiv important al UNCMRR, având în vedere că ofițerii din rezerva activă a Armatei României nu aveau o organizație proprie prin care să se poată exprima. În condițiile aderării României la NATO, AORR a devenit o necesitate stringentă, având în vedere că în țările occidentale acestea există de peste 50 de ani, dar mai ales faptul că, în etapa actuală, ofițerii de rezervă se confruntă cu noi și serioase exigențe și probleme la care doar AORR le poate găsi un răspuns. Devenită membră cu drepturi depline al CIOR, AORR a pășit în rândul din față, cu nimic mai prejos ca statut față de organizațiile similare din țările NATO. Vă asigurăm domnul președinte că, acceptând titlul de Membru de onoare al AORR, vom continua să acordăm sprijinul nostru neprecupețit pentru AORR, convinși fiind că ne îndeplinim o îndatorire patriotică. Suntem convinși că după afilierea AORR la UNCMRR, colaborarea noastră va duce la consolidarea continuă a AORR, cât și la creșterea prestigiului său în plan intern și în cadrul CIOR.”

Deși conducerea UNCMRR a avut un rol esențial în activitatea de promovare a AORR prin Ministerul Apărării Naționale și Statul Major General, autonomia managerială a AORR s-a impus cu necesitate, urmare a indicațiilor și recomandărilor făcute în Minuta din 27.07.2004, încheiată între Comitetul Juridic al CIOR și Delegația română la Congresul de la Viena (25-31.07.2004), privind unele precizări statutare. Astfel, potrivit acestei minute, AORR urmează să-și adapteze Statutul la hotărârile CIOR adoptate la Lillehamer în anul 1996 și să înainteze o copie de pe Statutul UNCMRR, în care să se precizeze cu claritate că „poziția de independență a AORR este garantată.” 

În spiritul legal exprimat de Comitetul Juridic al CIORR, prevederile din Protocolul cu privire la afilierea AORR la UNCMRR „Alexandru Ioan Cuza”, semnat de gl. lt. (r) Iulian Topliceanu și mr. (r) Ionel Mîrzac, din 18.11.2004, nu mai au valabilitate. În acest sens, președintele AORR nu mai face parte din Biroul Executiv Central al UNCMRR în calitate de vicepreședinte al acesteia, iar președinții organizațiilor județene AORR nu mai pot îndeplini funcții în Birourile executive ale organizațiilor județene UNCMRR ca vicepreședinți ai acestora.

În consecință, leadershipul și managementul AORR sunt asigurate prin Statutul AORR cu completările aduse de către Consiliul Director în ședințele sale. Autonomia managerială a AORR se concentrează pe activități de planificare, organizare, decizie și control, iar leadershipul său are în vedere adaptarea constructivă la schimbările din mediul de securitate și apărare națională, precum și evoluțiile structurale ale AORR.
În activitatea de planificare, conducerea AORR a stabilit obiectivele de lucru, direcţia de acţiune, mijloacele disponibile, identificarea obstacolelor care ar putea îngreuna activitatea managerială, alocarea resurselor necesare pentru planul (programul) elaborat. În acest sens, AORR este organizată şi funcţionează, sub auspiciile Statului Major General al Armatei României, în baza Actului Constitutiv şi a Statutului propriu. Șeful S.M.G. poate fi președinte de onoare al asociației. (art. 2 din Statut).

AORR își păstrează autonomia, structurile și personalitatea juridică potrivit Hotărârii nr. 99 din 29.07.2004, emisă de Judecătoria Sector 2 și a Statutului propriu de organizare și funcționare,18 cu sediul în București: Dispoziții generale; Scopul și obiectivele Asociației; Membrii Asociației și modalitățile de dobândire și pierdere a calității de membru; Drepturile și îndatoririle membrilor asociației; Organizare, conducere, control; Patrimoniul asociației; Dizolvarea și lichidarea asociației; Dispoziții comune și finale. AORR își constituire organe de conducere la nivel central, iar prin birourile executive ale organizațiilor județene și ale filialelor în plan teritorial, cu concursul nemijlocit al Centrelor Militare Juedețene pe baza dispozițiilor SMG.

Prin organizare, conducerea AORR înţelege proiectarea structurii organizatorice şi încadrarea acesteia cu personal de specialitate, în funcţie de obiectivele stabilite pe termen scurt, mediu şi lung. Prin adresa nr. 638 din 05.11.2004, președintele ANCMRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu îl informează pe președintele AORR, mr. (r) Ionel Mîrzac, că la data de 18.11.2004 a avut loc ședința Colegiului Director al UNCMRR la care au fost prezenți președinții organizațiilor județene ai UNCMRR din toată țara. Un punct important al ordinii de zi a ședinței a fost problema constituirii în teritoriu a organizațiilor AORR la nivel județean. În acest sens, în calitate de președinte al AORR vă revine sarcina de onoare de a prezenta o informare cu privire la înființarea AORR, eveniment deosebit în viața corpului ofițerilor de rezervă din România. Informarea trebuie să menționeze că AORR este singura organizație a ofițerilor de rezervă recunoscută de M.Ap.N., că la Congresul de la Viena a devenit membră cu drepturi depline al CIOR, că președintele AORR a fost confirmat ca vicepreședinte la CIOR și că se solicită sprijin pentru înființarea AORR la nivel județean.”

Totodată, prin adresa nr. B2/3115 din 15.11.2004, șeful Direcției Organizare, Personal și Mobilizare din SMG, gl. mr. Petre Barangă îl informează pe președintele UNCMRR, gl. lt. (r) Iulian Topliceanu că „SMG prin DOPM are competența de a organiza și coordona activitățile specifice pe linia evidenței, formării, întrebuințării și instruirii rezerviștilor. Având în vedere această responsabilitate, în cursul anului 2004 am participat la activitățile de constituire a AORR. Pentru elaborarea unor documentare proprii, vă rugăm să dispuneți măsurile necesare pentru ca AORR să ne trimită, în fotocopie, următoarele documente: Statutul AORR, Actul legal juridic de constituire AORR, Scrisoarea Ministerului Apărării Naționale de recunoaștere oficială a AORR și de abilitare a acesteia să desfășoare activități pe plan intern și internațional, membrii Consiliului Director, numărul total al membrilor asociației, filiale județene constituite cu numărul de membri în evidență, modalități concrete de autofinanțare, programul principalelor activități din anul 2005 și orientativ pentru anul 2006.”

Prin Organigrama sa, la nivel central, AORR a fost concepută cu următoarele structuri: Comisia statutară, Comisia de Cenzori, Adunarea generală (anual), Consiliul Director, președinte, prim-vicepreședinte, 4 vicepreședinți, Secretar executiv, Departamentul Organizare și Evidență, Departamentul Militar, Departamentul Social, Departamentul Presă și Cultură, Departamentul Relații Publice și Protocol, Biroul Administrativ, Departamentul Relații Internaționale, Departamentul Contabilitate, Oficiul Juridic. La nivelul organizațiilor județene s-au constituit următoarele organisme: Comisia de cenzori, Biroul Executiv, președinte, prim-vicepreședinte, 3 vicepreședinți, secretar Executiv, Departamentul Organizare și Evidență, Departamentul Militar, Departamentul Social, Relații Publice, Presă și Protocol, Administrativ, Buget Contabilitate. 

Decizia este elementul esenţial al activităţii de conducere a AORR, cuprinzând următoarele etape: identificarea problemei; culegerea şi prelucrarea datelor; construirea alternativelor; elaborarea deciziei propriu-zise; executarea deciziei şi controlul îndeplinirii ei.

Potrivit capitolului V din Statut, AORR are structuri și organe de conducere şi control, astfel: Adunarea Generală; Consiliul Director; Cenzor; Filiale Teritoriale; Organe de conducere care răspund de întreaga activitate în faţa Adunării Generale; Sesiune ordinară o singură dată pe an; Sesiune extraordinară pentru rezolvarea unor probleme importante care nu suferă amânare.

Consiliul Director se compune dintr-un număr impar de membri și este format din președinte, președinte executiv, vicepreședinți, secretar general, membri cu următoarele atribuţii: elaborează și aprobă Regulamentuul de funcționare; asigură conducerea activității AORR în scopul îndeplinirii hotărârilor Adunării Generale; pregăteşte şedinţele Adunării Generale şi se îngrijeşte de buna lor desfăşurare; prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară; elaborează și prezintă Adunării Generale execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul anterior, proiectul Planului anual de activități şi proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul viitor; încheie acte juridice în numele AORR; aprobă înfiinţarea filialelor teritoriale; stabilește cuantumul cotizației anuale pentru membrii AORR; hotărăşte schimbarea sediului AORR; aprobă organigrama şi politica de personal ale structurilor AORR; acceptă donaţiile şi sponsorizările făcute AORR în condiţiile respectării legilor în vigoare. Filialele Teritoriale au rolul de înfăptuire a politicilor AORR și pot fi formate din minim 3 membri.

Controlul reprezintă momentul de bilanţ al activităţii de management al AORR, cadru în care se analizează performanţele asociației și se însușesc concluziile pentru eliminarea deficienţelor constatate. Mai precis, controlul financiar al AORR este asigurat de o comisie de cenzori aleasă de Adunarea Generală, formată din persoane cu pregătire juridică și economico-financiară. 

Prin Nota documentară privind AORR, nr. 80 din 10.02.200520 se arată că „AORR este o organizație neguvernamentală, non-profit, autonomă și apolitică și a fost înființată în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/2000 referitoare la asociații și fundații și funcționează în baza unui statut aprobat și înregistrat legal. Ministerul Apărării Naționale a avizat favorabil Statutul AORR. Relațiile AORR cu M.Ap.N. se bazează pr principiul colaborării și sprijinului reciproc, AORR urmând să primească finanțare pe proiecte realizate în folosul M.Ap.N. Tootodată, AORR își va asigura fondurile financiare din cotizații, donații, sponsorizări. Pentru relațiile curente cu M.Ap.N. și SMG, a fost numit un ofițer superior din structura SMG care asigură operativitatea comunicării cu instituțiile respective. În ceea ce privește scopul și obiectivele AORR, inclusiv modul de realizare, acestea sunt detaliate în Statut.”

Etapa de consolidare a AORR s-a realizat în baza Ordinului SMG nr. B2/528 din 02.03.2005 referitor la înființarea AORR, semnat de următorii decidenți: gl. mr. Florian Pință, locțiitor șef SMG; gl. mr. Laurențiu Maftei, director SMG; gl. bg. Ioan Grecu, șef DOPM, gl.bg. Vasile Băețelu, locțiitor șef DOPM. 

În baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, în data de 02.07.2004, s-a înființat AORR cu Statut propriu, fiind organizație nonguvernamentală, apolitică, cu personalitate juridică, care are scopul de a desfășura activități specifice pentru instruirea și educarea civică a ofițerilor în rezervă. AORR a fost recunoscută oficial de Ministerul Apărării Naționale, iar în vara anului 2004, a fost admisă cu drepturi depline la CIOR, care reprezintă forumul asociațiilor ofițerilor în rezervă din toate țările membre NATO. 

AORR este constituită la nivel central și la nivelul municipiului București, cu filiale la nivel județean și local. În acest scop, președinții organizațiilor județene UNCMRR au rolul de a îndruma și sprijini asociația în atragerea ofițerilor înn rezervă, care să constituie nucleele de bază ale AORR. 

În vederea creării condițiilor necesare desfășurării procesului de constituire la nivel teritorial a AORR, pentru îndeplinirea atribuțiilor asumate și asigurarea reprezentării adecvate a ofițerilor români în rezervă în activitățile internaționale, se iau următoarele măsuri: 

  • Punerea la dispoziția filialelor și subfilialelor AORR de către comandanții de garnizoană sau centrele militare a spațiilor și dotărilor necesare, conform Ordinului ministrului apărării naționale nr. 42/1991; 
  • Sprijinirea AORR și a filialelor din teritoriu pentru desfășurarea activităților publicitare necesare prin care să fie făcute cunoscute obiectivele asociației; 
  • Afișarea de anunțuri cu privire la înființarea AORR, puncte de contact și numere de telefon, de unde se pot obține informații suplimentare, în locuri vizibile din apropierea punctelor de control ale centrelor militare, marilor unități și unităților militare; 
  • În cadrul adunărilor festive organizate la nivel de garnizoană și unitate, la care sunt invitați și ofițeri în rezervă, cu ocazia trecerii în rezervă a ofițerilor, precum și cu prilejul ceremonialelor militare (Ziua unității, Ziua armei, Ziua Porților Deschise etc.), comandanții de toate eșaloanele vor prezenta scopul și obiectivele AORR; 
  • Cu ocazia diferitelor activități specifice desfășurate de către centrele și unitățile militare la care participă ofițeri în rezervă (înmânarea livretelor militare, concentrarea pentru instrucție, chemarea pentru prezentarea thnicii noi din dotare, clarificarea situației militare etc.), aceștia vor fi informați în legătură cu existența AORR și obiectivele acesteia. 

Prezentul ordin a fost difuzat prin statele majore ale categoriilor de forțe și comandamentele de armă, comandanților de garnizoană și centrelor militare din subordine care l-au adus la cunoștință comandanților de mari unități și formațiuni militare din aria de responsabilitate. 

Demn de menționat sunt unele aspecte de colaborare a AORR cu CIOR în această perioadă. Astfel, la solicitarea Comitetului Executiv al CIOR, ministrul apărării naționale a aprobat desfășurarea, în perioada 7-18 august 2006, a unor cursuri organizate de Academia de Limbi Străine a CIOR (CLA), la Centrul de Instruire Montană “Bucegi”, din Predeal. Totodată, în luna iulie 2011, AORR a facilitat organizarea unui Seminar al Comitetului de Parteneriat (PfP & O) la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, (UNAp.), București.

În perioada 17-18 noiembrie 2016, o delegație a AORR, compusă din gl. mr. (r) dr. Dan Grecu, gl. lt. (r) dr. Dan Plăvițu și col. (r) dr. Puiu Furnică, a participat la Conferința Științifică Internațională cu tema “The Territorial Defence and Its Role in the Contemporary Security Systems”, organizată de Departamentul pentru studii de securitate din cadrul Colegiului pentru Afaceri și Antreprenoriat, din Ostrowiec Świętokrzyski, sub patronajul șefului Oficiului pentru Securitate Națională al Poloniei.

De asemenea, s-a realizat sprijinirea cursurilor Academiei Lingvistice a CIOR (CIOR Language Academy/CLA), prin participarea profesorului de franceză Nicolae Cuncea, membru AORR, la sesiunea de vară ce s-a desfășurat la Academia Navală poloneză de la Gdynia.

Președintele AORR, gl.lt. (rz.) dr. Virgil BĂLĂCEANU, a participat la lucrările Congresului de Vară al CIOR, desfășurat la Praga în perioada 31.07 – 04.08.2017. Cu acest prilej s-a discutat clarificarea statutului AORR, decizia Consiliului CIOR fiind aceea de reprimire a AORR ca membru permanent până la Congresul de Iarnă de anul 2018, solicitându-se, încă o dată, o Scrisoare din partea ministrului român al apărării, prin care să se statueze faptul că AORR reprezintă ofițerii în rezervă din România în cadrul Confederației, precum și sprijinul pe care MApN îl acordă AORR pentru desfășurarea activităților internaționale specifice CIOR.

Începând cu toamna anului 2017, AORR este partener al Institutului de cercetări și analiză strategică pentru Europa Centrală (CIRSA), organizat de polonezi ca un think-tank independent, care să propage și sprijine realizarea unor cercetări științifice pe diferite subiecte de interes pentru stat, precum și pentru relațiile internaționale. Din cadrul AORR, gl.lt. (rz.) dr. Virgil BĂLĂCEANU este membru în Consiliul științific al CIRSA, iar un număr de 5 ofițeri în rezervă au fost acceptați ca experți pe anumite domenii de actualitate – gl.lt. (rz.) Dan PLĂVIȚU, gl.mr. (rz.) dr. Dan-Florin GRECU, col. (rz.) dr. Pascu FURNICA și col. (rz.) dr. Crăișor-Constantin IONIȚĂ. CIRSA are propria revista științifică – Ante-Portas -, care apare bi-lunar, și în cadrul căreia membrii AORR au publicat mai multe articole.

Etapa de consolidare a prezenței AORR în CIOR și de Forum asociativ militar în rezervă a început din luna ianuarie 2018. Astfel, o delegație a AORR, condusă de gl.lt. (rz.) dr. Virgil BĂLĂCEANU, din care au făcut parte gl.mr. (rz.) Dan GRECU și col. (rz.) IONIȚĂ Crăișor-Constantin, au participat la lucrările Congresului de Iarnă al CIOR (Mid-Winter Meeting/MWM), desfășurat la sediul Cartierului General al NATO de la Bruxelles, în perioada 08-10.02.2018 și care a marcat sărbătorirea celor 70 de ani de la înființarea Confederației. Cu acest prilej, delegația română a prezentat dezvoltările care au avut loc în interiorul asociației în ultima perioadă și a susținut cu argumente solide necesitatea de redobândire a titlului de membru plin a AORR în relația cu CIOR, demers care a convins conducerea CIOR de bunele intenții, ceea ce a făcut ca Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) să fie reconfirmată, prin votul în unanimitate din cadrul Consiliului Executiv al CIOR, ca membru cu drepturi depline (full membership) al Confederației. Cu acest prilej, AORR i s-a solicitat: sprijinirea CIOMR în participarea unei asociații române la această Confederație, începând cu anul 2018, contactarea Asociației Ofițerilor în Rezervă din Republica Moldova pentru stabilirea statutului acestora în CIOR, participarea AORR cu un reprezentant în cadrul Comitetului CIMIC, începând cu anul 2018, posibilitatea organizării, în anul 2020, a cursurilor CLA în România, precum și sprijinirea Comitetului de Atitudine pentru Apărare și Probleme de Securitate (DEFSEC).

Pentru consolidarea prezenței AORR în cadrul CIOR, col. (r) dr. Crăișor-Constantin Ioniță a participat la sesiunea virtuală a ședinței de pregătire a Congresului de Iarnă al CIOR (In-Between-Meeting/IBM4), 25 – 28 aprilie 2018, Academia Regală Sandhurst, Marea Britanie. De asemenea, în luna iunie a fost nominalizat col. (r) dr. Catalin STOIAN, ca punct de contact al AORR la sesiunea de apărare cibernetică a DEFSEC, iar AORR a obținut nominalizarea UNAp “Carol I” în lista de instituții de învățământ din proiectul de e-Learning al CIOR.

În perioada 21-26 mai 2018, AORR a întărit colaborarea cu Colegiul pentru Afaceri și Antreprenoriat din Ostrowiec Świętokrzyski și Institutul Central-European de Cercetare și Analiză Strategică (CIRSA), participând cu o delegație compusă din gl. lt. (r) dr. Dan Plăvițu, col. (r) dr. Crăișor-Constantin Ioniță și d-na Alba Iulia Catrinel Popescu la Conferința Internațională a Experților cu tema “Asymmetric Conflicts and Hybris Wars in the 21st Century”. Cu acest prilej, s-au semnat două Protocoale de colaborare între AORR și Colegiul pentru Afaceri și Antreprenoriat din Ostrowiec Świętokrzyski, respectiv CIRSA. În luna septembrie 2018, AORR a nominalizat pe col. (r) Stelian Rădulescu ca punct de contact în cadrul Comitetului CIMIC al CIOR.

Parteneriatul dintre AORR și Forumul asociativ militar în rezervă se realizează în spiritul Protocolului de colaborare între structurile asociative în rezervă din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, din 5 iunie 2018. În înfăptuirea acestui protocol, Părțile sunt conștiente de răspunderile care le revin privind apărarea demnității și onoarei militare, având în vedere obiectivul statutar, principal al fiecăreia, de promovare a drepturilor şi intereselor membrilor proprii, stabilite de Constituţia României și de legile țării, animate de dorința de a contribui la realizarea unui consens cât mai larg la nivel național în sprijinul continuării proceselor de reformă în domeniile apărării și siguranței naționale, recunoscând importanța unui dialog constructiv în spiritul respectului reciproc și conform cu principiile și standardele europene.

 În acest sens, Părțile, reunite în Forumul structurilor asociative în rezervă din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, denumit în continuare „sistemul de securitate națională” au convenit să colaboreze pe bază de parteneriat activ pentru promovarea şi realizarea obiectivelor comune și a celor convenite de comun acord în raport cu evoluția evenimentelor și elaborarea legislației, forum compus din următoarele structuri: Liga militarilor profesioniști; Sindicatul Național al Polițiștilor și personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne; Asociația Diplomaților Militari în Rezervă și în Retragere „Alexandru Ioan Cuza”; Asociația Ofițerilor în Rezervă dinn România (AORR); Liga Navală Română; Asociația Națională Democratică de luptă împotriva corupției din România; Asociația Clubul Parașutiștilor Caracal; Asociația Militarilor Participanți în Teatrele de Operații; Asociația Română pentru Propagandă și Istoria Aviației; Asociația ROMIL, Filialele București și Craiova; Sindicatul Național al Lucrătorilor din Penitenciare; Sindicatul Național al Polițiștilor „ONOARE și RESPECT” din Ministerul Afacerilor Interne (MAI); Asociația Militarilor veterani și Veteranilor cu Dizabilități din teatrele de operații; Asociația cadrelor miliare în Rezervă și Retragere din domeniul Radioelectronic „Radu Negru”; Asociația Cercetașilor Militari în Rezervă și în Retragere; Societatea Clubul Amiralilor; Asociația Cadrelor din DGIP – MAI.

Scopul prezentului protocol îl reprezintă stabilirea cadrului general de colaborare în cadrul Forumului structurilor asociative din sistemul de securitate națională, pentru derularea în comun a acţiunilor concrete convenite de Părți.

Temeiul juridic al acestui protocol se identifică în următoarele documente: Constituţia României; Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare; Legea nr. 360/ 2002 privind statutul politistului; Legea nr. 384/2006 privind statutul soldatilor si gradatilor profesionisti; Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații; Legea nr. 293/2004 privind statutul funcționarului public cu statut special din Administrația Națională a Penitenciarelor; Legea nr. 502/2004 privind înființarea și organizarea asociațiilor de pensionari; Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române; Legea nr. 62/2011 privind dialogul social; Legea nr. 346/2006privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale; Legea nr. 15/2008 pentru aprobarea OUG 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne.

Principiile de bază ale acestui protocol sunt următoarele: Părțile își păstrează propria personalitate juridică dobândită în condițiile legii; Relațiile de conlucrare dintre Părți se întemeiază pe principiul egalității și pe conceptele de respect reciproc și buna credință în procesul de armonizare a intereselor comune și a celor specifice; folosirea mecanismului de discuții și consultări, cât și a altor modalități specifice de susținere a dialogului. Președinția Forumului structurilor asociative din sistemul de securitate națională este asigurată prin ROTAȚIE între părțile semnatare ale protocolului pe o perioadă de 1 an. In cursul acestei perioade de un an, Președintia asigură conducerea reuniunilor la toate nivelurile FORUMULUI, contribuind la asigurarea continuității lucrărilor in cadrul FORUMULUI, având trei misiuni principale: organizarea și conducerea reuniunilor și acțiunilor FORUMULUI și a grupurilor sale de lucru; reprezentarea FORUMULUI in relațiile cu celelalte instituții; purtătorul de cuvânt al FORUMULUI. Modul de rotire la conducerea FORMULUI (criterii, ordinea rotirii, stabilirea următoarei candidaturi), se stabilește prin Ghidul de aplicare a protocolului de colaborare. Hotărârile rezultate în procesul conlucrării în cadrul Forumului structurilor asociative din sistemul de securitate națională se adoptă prin CONSENS, în condiții de transparență.

Obiectivele acestui protocol vizează: concentrarea intereselor Părților în apărarea drepturilor şi libertăţilor membrilor proprii, stabilite de Constituţia României și de legile țării; furnizarea de concluzii și recomandări la nivel național în domeniul drepturilor şi libertăţilor membrilor proprii, factorilor de decizie din organismele de conducere ale țării; elaborarea de puncte de vedere, propuneri asupra documentelor oficiale (proiecte de lege, ordonanțe de urgență, ordine, norme metodologice etc.) ce privesc drepturile, activitatea, viața membrilor proprii, ce urmează a fi emise de instituțiile abilitate ale statutului.

În ceea ce privește acțiunile comune se are în vedere, pe de o parte, realizarea dialogului cu structurile pentru relaţia cu mediul asociativ care funcţionează în cadrul Camerelor Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, aparatului de lucru al Guvernului, instituţiei Avocatul Poporului, autorităţilor administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale pe bază de consultări pentru armonizarea pozițiilor în situația elaborării de acte normative care priveasc drepturile și domeniile de activitate din care provin membrii Părților, iar pe de altă parte, participarea reprezentanților Forumului structurilor asociative din sistemul de securitate națională și la alte forme legale de acțiune în situația eșuării dialogului cu structurile mai sus menționate, pe bază de consens în cadrul Forumului. 

Cu prilejul aniversării Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR), în parteneriat cu Asociația Europeană „Dimitrie Cantemir”, Oficiul Național pentru Cultul Eroilor, Uniunea Cineaștilor din România (UCIN) și World Security Forum cu sediul la Berna, Elvetia, și cu sprijinul CEC BANK, al Muzeului Militar Național „Ferdinand I” și al Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, au edificat Complexul expo-Memorial itinerant „GLORIE OSTAȘILOR ROMÂNI”, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Cu sprijinul Primăriei municipiului Alba Iulia, Complexul a fost instalat, în perioada 30 noiembrie – 10 decembrie 2018, în Cetatea Alba Carolina-amfiteatru, cu continuitate în București, Piața George Enescu (20 decembrie 2018 – 10 ianuarie 2019), Chișinău, Bruxelles (Sediul Uniunii Europene), Franța, Germania și Italia. La finalul manifestărilor dedicate Centenarului Marii Uniri, Complexul expo-Memorial „GLORIE OSTAȘILOR ROMÂNI” va fi donat Muzeului Militar Național „Ferdinand I”. Responsabilul de proiect a fost gl. bg (rtr.) Mihail Țăpârlea, vicepreședinte AORR, iar concepția proiectului a fost elaborată de regizorul român Octavian Greavu, sprijinit în scenografie de Ion Nedelcu. Muzica adecvată glorificării și comemorării eroilor români din Primul Război Mondial a fost creată de compozitorul Liviu Prossi. Constructorii monumentului au fost: Bogdan Zaharia (Firma Altax), Cezar Dobre (infografie), Lucian Catrina și Călin Talpa (Firma Proled, instalație leduri), Cătălin Heson și Petre Vlad (Editare video).

„GLORIE OSTAȘILOR ROMÂNI” este un complex expo-Memorial itinerant conceput pentru a avea următoarele funcțiuni: mărturie istorică; memorial închinat eroilor; omagiu adus Armatei române; lecție publică de istorie. Imaginile fotografice, filmele, led-urile și hologramele, însoțite de muzică și text, suprapuse sau proiectate pe structurile special create, s-au transformat într-un spectacol omagial inedit pe tema Marii Unirii și devenirea României de astăzi.

Inaugurarea Complexului a avut loc la Alba Iulia, în ziua de 30 noiembrie 2018, în prezența reprezențanților AORR, a unui numeros public și a unor înalți demnitari de la nivel central și local. Ceremonialul a cuprins: semnal dat de tulnice; onorul militar; intonarea imnului național; aducerea candelei neuitării și instalarea ei în Coloneta Memorialului de către un sobor de preoți condus de IPF Irineu, arhiepiscop de Alba Iulia; apelul solemn al eroilor; Te Deum; alocuțiuni; miniconcert de muzică de fanfară și de muzică populară susținut de către Nicolae Furdui Iancu și eleva Oana Elena Vențel de la Colegiul Militar Național „Mihai Viteazul”; depunerea de coroane. Festivitatea s-a încheiat cu defilarea unor subunități ale Diviziei 4 Infanterie „Gemina” și ale Colegiului Militar Național „Mihai Viteazul”, un detașament al Asociației Tradițiilor Militare, având uniforme similare militarilor români din timpul Primului Război Mondial.

În prezent (01.12.2018), AORR este condusă de domnul gl. lt. (r) dr. Virgil BĂLĂCEANU din anul 2016, primul președinte fiind domnul lt. col. (r) Ionel Mîrzac (02.07.2004 – 2005), urmat de domnul gl. mr. (r) Constantin Săvoiu (2006-2015).

Consiliul Director este format din 17 membri, astfel: președinte, prim-vicepreședinte, 3 vicepreședinți, secretar general, secretar general adjunct, 10 membri. AORR are 5 Filiale județene (Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Prahova) cu nu număr de 500 de membri.

În concluzie, Asociația Ofițerilor în Rezervă din România (AORR) s-a înființat la 2 iulie 2004, potrivit Actului constitutiv, și a devenit membră cu drepturi depline în Confederația Interaliată a Ofițerilor de Rezervă (CIOR.), afiliată la NATO, la data de 29 iulie 2004, pe timpul desfășurării lucrărilor Congresului de Vară al CIOR de la Viena. Procesul istoric de înființare și funcționare al AORR a parcurs șapte etape principale, astfel: 

  1. Etapa Parteneriatului pentru Pace (26 ianuarie 1994 – 21-22 noiembrie 2002, Summit-ul de la Praga); 
  2. Etapa de cunoaștere a CIOR (23 noiembrie 2002 – 29 martie 2004, primirea României ca țară membră NATO); 
  3. Etapa de constituire a AORR (30 martie 2004 – 2 iulie 2004, Actul constitutiv); 
  4. Etapa de aderare a AORR la CIOR (3 iulie 2004 – 29 iulie 2004, Congresul CIOR de la Viena); 
  5. Etapa de autonomie managerială a AORR (30 iulie 2004 – februarie 2005); 
  6. Etapa de consolidare a AORR (Ordinul SMG nr. B2/528 din 02.03.2005 referitor la înființarea AORR – decembrie 2017); 
  7. Etapa de consolidare a prezenței AORR în CIOR și de Forum asociativ militar în rezervă (ianuarie 2018 – prezent).

Pentru continuarea redactării evoluției istorice a AORR din acest moment (01.12.2018), Consiliul Director al AORR va avea un punct distinct pe ordinea de zi a ședințelor sale de lucru în această privință, în care va decide evenimentele importante care vor fi înregistrate ca repere istorice ale AORR. Responsabilitatea acestei sarcini revine Compartimentului de Comunicare și Relații Publice al AORR.

PREȘEDINTELE ASOCIAȚIEI OFIȚERILOR ÎN REZERVĂ DIN ROMÂNIA

Gl. lt. (r) dr. Virgil BĂLĂCEANU

Întocmit: col. (r), Prof. univ. dr. Constantin Manolache

01.12.2018

Download

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial