După reuniunea istorică de la Kiev, generalul (r) Virgil Bălăceanu atenționează că rezolvarea problemelor comunității românești poate influența intrarea Ucrainei în UE.
La Kiev a avut loc reuniunea informală a miniștrilor de externe ai statelor membre ale Uniunii Europene. A fost pentru prima oară când oficialii celor 27 de țări membre s-au întâlnit pe un teren „terț”, fapt care arată preocuparea UE pentru problema ucraineană, mai ales în contextul în care șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat că ajutorul acordat Kievului va fi sporit, mai ales după ultimele atacuri rusești de la Donețk și Herson. Dincolo de măsurile de ordin militar, generalul Virgil Bălăceanu a apreciat că, „deși trebuie să plecăm de la premisa că, pentru Ucraina, drumul spre UE este mai facil decât cel către NATO, țara vecină trebuie să respecte libertățile democratice, inclusiv cele ale minorităților, așa cum este cazul populației de origine română”.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu: „Autoritățile ucrainene trebuie să rezolve problema folosirii limbii române și a libertății religioase”
Fostul reprezentant al României la Comandamentul general al NATO de la Bruxelles consideră că, în primul rând, trebuie să pornim de la ideea că majoritatea țărilor membre ale UE și-au trimis miniștrii de externe la Kiev, printre aceștia aflându-se și Luminița Odobescu. În paranteză fie spus, potrivit Agerpres, aceasta a primit, cu această ocazie, Ordinul Prințului Iaroslav cel Înțelept, din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Dincolo de componenta militară a sprijinului pe care țările europene îl oferă țării vecine în războiul cu Rusia, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, că, „din punctul de vedere al diplomației și al viitorului drum al Ucrainei către Uniunea Europeană, evenimentul desfășurat la Kiev a fost foarte important. Trebuie să plecăm de la premisa că drumul spre UE este mai facil decât cel către NATO”.
„În primul rând este vorba despre poziția adoptată de Federația Rusă, care a invadat Ucraina din pricina faptului că această țară dorește să intre în NATO, nu în UE. Pentru Rusia lui Putin nu Uniunea Europeană reprezintă amenințarea, ci NATO”, a argumentat fostul oficial român.
În ciuda acestui fapt, și referindu-se la contextul geopolitic european, generalul Virgil Bălăceanu a atenționat că, „pentru intrarea în UE, Ucraina trebuie să rezolve mai multe probleme. În primul rând, acestea țin de corupție, iar în al doilea rând, de libertățile democratice, inclusiv de chestiunea folosirii limbilor naționalităților conlocuitoare, în școli și în celelalte instituții”.
„Din această perspectivă trebuie avută în vedere problema minorității românești din Ucraina. De asemenea, autoritățile de la Kiev au de rezolvat chestiunile referitoare la libertățile religioase și la faptul că există presiuni destul de serioase asupra preoților”, a comentat interlocutorul nostru, care a argumentat:
„În cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene slujesc mulți preoți români, care au fost catalogați drept simpatizanți și susținători ai Federației Ruse. Așadar, Ucraina trebuie să adopte multe măsuri democratice în vederea accederii în Uniunea Europeană, ca să nu mai vorbim despre buna vecinătate cu statele membre UE, inclusiv cu România”.
Disputa legată de canalul Bâstroe revine în prim-plan
Inevitabil, a revenit în discuție problema legată de canalul Bâstroe, care datează de peste 20 de ani, dar care își are originile încă din perioada construcției canalului Dunăre – Marea Neagră. Generalul Bălăceanu a explicat că disputa trebuie finalizată în concordanță cu deciziile Uniunii Europene:
„Buna vecinătate implică rezolvarea problemei legate de canalul Bâstroe. Așadar, drumul Ucrainei către UE suscită mult interes, inclusiv pentru România, pentru că, în mod indirect, ar trebui soluționate chestiuni care fac parte din dosarul încă nerezolvat al relațiilor bilaterale dintre cele două țări: folosirea limbii române, respectul față de identitatea și cultura română, inclusiv din perspectivă religioasă, problema legată de modul în care sunt folosite căile navigabile în Delta Dunării și faptul că Sulina este canalul folosit și acum, în mod determinant, pentru exportul grânelor”.
Partenerul nostru de dialog este de părere că această chestiune legată de competiția dintre canalul Bâstroe și Sulina ar trebui să-și găsească o rezolvare prin deciziile luate la nivelul Uniunii Europene. Mai exact, investițiile UE vizează Sulina, iar ucrainenii nu trebuie să uite faptul că pe acest canal – care trebuie întreținut și dezvoltat la nivelul infrastructurii – vecinii noștri reușesc, în condiții foarte dificile, să-și exporte mărfurile, în continuare. „Așadar, sunt probleme destul de serioase, pe care România ar trebui să le abordeze încă de acum”, este de părere ofițerul român.
„În concluzie, nu trebuie să plecăm de la ideea că Ucraina este în război și că, din acest motiv, nu ar trebui să avem probleme legate de folosirea limbii române, de modul de comportament față de prelații ortodocși români și față de utilizarea canalului Bâstroe, ca să nu mă mai refer la alte teme nerezolvate…”, a punctat generalul Bălăceanu.
Acesta susține că „Bucureștiul trebuie să-și reafirme sprijinul pentru Kiev și deschiderea în privința exportului de grâne în mod diferit față de țările din grupul de la Vișegrad (n.r Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia), dar, în același timp, trebuie să amintească de fiecare dată că trebuie rezolvate și aceste probleme. Nu este cazul să privim lucrurile ca pe un șantaj, ci vorbim despre o diplomație activă din partea României, o politică externă care trebuie să țină seama de interesul național”.
Marea Britanie trimite instructori militari sub tirul rusesc
Revenind la aspectele oficiale ale reuniunii informale care a avut loc la Kiev, generalul Virgil Bălăceanu consideră că întâlnirea diplomaților europeni „a fost un simbol al solidarității UE. Josep Borrell a afirmat că, deși trebuie să rămânem atenți la ceea se întâmplă în SUA, UE rămâne alături de Ucraina, chiar dacă unele state nu și-au trimis miniștrii de externe, ci secretarii de stat”.
„Dar, dincolo de valoarea simbolică a evenimentului, am aflat din comunicate și din comentariile apărute ulterior că s-au discutat aspecte legate de sprijinul constând în artilerie, muniție, echipamente de război electronic și antrenament pentru forțele ucrainene”, a menționat generalul român.
Virgil Bălăceanu a remarcat faptul că, „dintre țările aflate în afara UE apare Marea Britanie, care se află în consonanță cu modul în care Uniunea Europeană privește sprijinul acordat Ucrainei. Antrenamentul forțelor Kievului va continua în cadrul UE, iar – dincolo de Brexit – Marea Britanie este în măsură să trimită instructori pentru pregătirea trupelor ucrainene, pe teritorul țării vecine”.
Ne aflăm în fața unei situații inedite, deoarece instructorii trimiși pe teritoriul Ucrainei pot deveni ținte pentru loviturile rușilor. De asemenea, am aflat de la intervievatul nostru că se discută despre relocarea industriei de apărare. Acesta este un element foarte important, pentru că, în momentul actual, industria de apărare a UE este accelerată, rezultatele încă rămân de dorit, dar există un proces de urgentare a industriei de apărare, orientat către susținerea Ucrainei și nu numai.
NATO se adaptează din mers la noul tip de conflict
Fostul reprezentant al României la comandamentul general al NATO consideră că este necesar să facem o legătură directă între industria de apărare a statelor membre UE și programele specifice ale Uniunii Europene, precum programul „un milion de obuze de 155 mm pentru Ucraina”.
„În același timp, majoritatea statelor membre UE sunt membre NATO, iar, la reuniunea de la Vilnius, Alianța Nord Atlantică a ridicat, în premieră, problema industriei de apărare. Aceasta nu este necesară în mod direct sprijinului acordat Ucrainei, ci vizează mai ales modul în care trebuie să corespundă nevoilor NATO”, a menționat partenerul nostru de discuție, care a specificat:
„Alianța trebuie să-și adapteze doctrina privind războiul clasic, unul de intensitate, de lungă durată, dar să-și rezolve și problemele legate de echipamente militare și de stocuri de muniții. Așadar, dincolo de ajutorul oferit Ucrainei, situația trebuie privită la dimensiunea adaptării NATO în fața unui război de tip clasic, în Europa”.
„În plus, vom observa cum vor decurge evenimentele și în urma acestui mic blocaj care se petrece în SUA, deși președintele Joe Biden confirmă că suportul esențial oferit Kievului va continua. Însă, în ciuda unor semne de întrebare, nu avem indicii legate de faptul că acest sprijin ar putea fi afectat de probleme deosebite”, consideră militarul român.
Slovacia, o „dezertare” cu impact exclusiv simbolic
Referindu-se la geopolitica la nivel european și la legătura dintre UE și NATO, generalul Bălăceanu a opinat că „urmează să aflăm inclusiv ce va însemna formarea noului guvern din Slovacia, după ce președintele Zuzana Caputová l-a desemnat pe Robert Fico, un cunoscut simpatizant al Kremlinului, drept viitor premier, în condițiile în care se va găsi o formulă pentru un viitor arc guvernamental. În acel moment vom vedea care vor fi deciziile Slovaciei cu privire la sprijinul pentru Ucraina”.
„Cu toate acestea, chiar dacă Slovacia nu va mai susține Ucraina, această țară reprezintă un segment foarte mic din angrenajul NATO. O eventuală suplimentare a sprijinului acordat Kievului – nu neapărat din partea SUA – ci din partea unor state membre UE sau chiar a Marii Britanii acoperă ceea ce Slovacia ar fi putut să furnizeze în continuare. Așadar, schimbarea nu ar avea o valoare cu impact asupra susținerii Ucrainei, ci mai degrabă una simbolică”, a remarcat interlocutorul nostru.
Practic, în situația la care se referă generalul Virgil Bălăceanu, Slovacia și Ungaria ar fi singurele state membre ale NATO și ale UE care nu sprijină efortul de apărare și de recuperare a teritoriilor în Ucraina.
Tancurile Abrams, așteptate în linia întâi
În privința înarmării trupelor lui Volodimir Zelenski, ofițerul român a precizat că „vor fi foarte importante celelalte etape, precum sosirea batalionului de tancuri Abrams în Ucraina, precum și felul în care această unitate va fi utilizată. Nu se va petrece o schimbare dramatică a raportului de forțe, dar vor exista două componente. Prima ține de modul în care va fi folosit acest batalion de tancuri (cel mai probabil în cadrul unei brigăzi mecanizate și pe o direcție principală de efort), iar a doua de întrebuințarea tancurilor Abrams, pentru a le feri de pierderile pe care le-au suferit tancurile Leopard și mașinile de luptă ale infanteriei Bradley, la începutul ofensivei”.
Pe de altă parte, generalul Bălăceanu ne-a declarat că „va fi foarte interesant modul de supraviețuire al tancurilor Abrams, în condițiile unui război dus împotriva mijloacelor antitanc și al celorlalte mijloace de lovire ale armatei ruse. În același timp, Ucraina continuă acțiunile ofensive, deși ritmul este relativ scăzut, dar nu foarte diferit de cel al forțelor rusești, care reprezintă o capacitate pe care noi o consideram, la un moment dat, drept o amenințare la adresa NATO”.
„Iată, însă, că și rușii au probleme din punctul de vedere al ofensivei. A durat aproape un an până au izbutit să cucerească orașul Bahmut, și asta prin implicarea Wagner, o grupare privată. Ucrainenii își vor continua acțiunile pe direcțiile principale, unul dintre obiective fiind cucerirea Tokmakului”, a adăugat militarul.
Războiul energetic, un „Moș Crăciun” pregătit la Moscova
Interlocutorul nostru a reamintit că ucrainenii au reușit să cucerească mai multe sate fortificate, aflate pe linia de apărare Surovikin. Chiar dacă este vorba despre localități mici, trebuie reținut faptul că acestea au o importanță strategică deosebită. De altfel, așa stau lucrurile și cu Novoprokopivka, localitate aflată pe axa care duce la Tokmak.
„Dacă ne referim la axa către Melitopol și la cea către Mariupol, discutăm despre trecerea peste prima linie fortificată a rușilor. Mai este mult de lucru, deoarece mai există alte două linii fortificate. Însă acțiunile ofensive continuă și în zona Bahmutului, dincolo de reproșurile care li se aduc ucrainenilor din pricina faptului că ar fi trebuit să-și concentreze eforturile pe axele din sud. În același timp, aceștia sunt obligați să reziste în continuare asalturilor rușilor, pentru că acțiunile se desfășoară în oglindă”, a punctat generalul Virgil Bălăceanu.
Intervievatul FANATIK a precizat că „nu trebuie uitat faptul că rușii au declanșat războiul economic, blocând porturile maritime de la Marea Neagră și lovind porturile ucrainene aflate la granița cu România, cu scopul ca exporturile de cereale și de alte produse să fie reduse dramatic ori să devină chiar imposibil de realizat”.
„De asemenea, este foarte probabil ca, odată cu venirea sezonului rece, să se reia războiul energetic. Cu siguranță, în perioada sezonului ploios și a iernii, acțiunile nu vor mai avea aceeași amploare, însă vor continua. Ideea generală este aceea că Ucraina declanșează acțiuni ofensive anul acesta și își pregătește strategia pentru 2024, când ar trebui să aibă la dispoziție inclusiv escadrilele de avioane F-16 și alte tipuri de echipament”, a încheiat generalul (r) Virgil Bălăceanu.
Lasă un răspuns